Asta este ceea ce vei auzi de la majoritatea oamenilor.
Pentru fiecare, această expresie are valenţe diferite.
Avem impresia că noi suntem cei care se joacă zilnic cu acest instrument nepreţuit- timpul.
Într-adevăr, există persoane care se joacă şi care trăiesc în concordanţă cu el, cu timpul.
În realitate, pe măsură ce ne dezvoltăm, acest instrument care până mai ieri ne era prieten, pe zi ce trece ne devine duşman.
Iar fraze precum: "nu mai am timp", sau "a expirat timpul" sunt tot mai des auzite astăzi, în secolul vitezei, al informaţiei rapide şi al epuizării.
Nu realizăm că de fapt, noi toţi avem un singur stăpân: timpul.
O entitate în faţa căreia slăbiciunile noastre trebuie să dea socoteală, dorinţele noastre cele mai profunde plătesc preţul în întregime, fără drept de negociere.
Şi îl plătesc într-un mod pe cât de simplu, pe atât de izbitor de crud: prin pierderea ocaziilor.
Chiar astăzi şi tu şi eu am lăsat să treacă timpul, am căzut în capcană, i-am ignorat şi astăzi sunetul mut.
Ce te face să crezi că mâine axa timpului va fi la fel de lungă?
Tuturor ni s-a întâmplat la un moment dat să ne vindem altcuiva această comoară personală şi irepetabilă.
Nu sunt mulţi cei care îşi apreciază această unitate de măsură la justa ei valoare.
Le vindem timpul nostru persoanelor nepotrivite, talk-show-urilor televizate, mai puţin pasiunilor noastre.
Pentru că ele sunt mute, schiţate discret.
Sunt pasiuni care ne înspăimântă, a căror măreţie ne obligă zona de confort să ne sară în ajutor, să-şi deschidă larg ambele braţe pentru noi şi astfel timpul nostru devine un servitor fidel al rutinei conţinând siguranţa.
Dar ea, viziunea ta de ieri ce spune?
Mai ai curaj să dai ochii cu ea ?
Ai ucis-o ieri cu acel "nu se poate", iar noaptea ai înmormântat-o plângând amar la căpătâiul ei.
Cuvintele pasiunii sună acum greoi şi sunt lipsite de vlagă.
Ai fost angajat să cultivi pasiunea altcuiva, un om care trezeşte în tine cea mai profundă admiraţie, cât şi dispreţul tău adânc.
Trebuie să i te adresezi cu "doamnă", dar nu acelei femei ca persoană, ci visului său, nu statutului pe care-l deţine, ci sutelor de căzături pentru vis, miilor de ore în ringul lui "nu se poate".
Înainte nu era aşa, îi reproşezi că "s-a schimbat", că "nu mai ştie altceva", în timp ce te înspăimântă picătura de piatră pe care o hrăneşte zi de zi.
Mereu ai spus că îţi este frică de înălţime, de aceea foarte rar mai ridici capul din pământ.
Te nemulţumeşte ziua cu soare, pentru că spui că e prea cald, ziua cu ploaie te face să stai în casă şi să citeşti ziarul, e deprimant afară.
Pentru ea, ziua cu ploaie se numeşte "vis", zăpuşeala este un instrument pentru vis.
Nici nu cred că a remarcat nimicurile de pe scara de mătase către vis.Vezi că e generoasă, deci sigur e ceva în neregulă cu ea, iar vorbeşte din cărţi...e cea mai snoabă persoană pe care o cunoşti, sigur totul îi merge datorită pilelor.
Are relaţii remarcabile, dar ştii tu sigur că e bârfită de fiecare persoană cu care intră în contact.
Dacă o întrebi cum se numeşte, cel mai probabil va confunda propriul nume cu cel al visului său.
Iar trebuie să te întâlneşti cu ea mâine dimineaţă, îţi strânge mâna cu căldură şi cu un zâmbet sincer.
Sigur a făcut-o ca să îţi dea de înţeles cât a costat noul ei ceas.
Ea merge acum în birou pentru vis, iar tu pentru...salariul pe care viziunea ei ţi-l plăteşte.
Începe week-endul în sfârşit, abia aştepţi să mergi la mall, laşi totul pe birou...e şi luni o zi.
E aproape seară, iar ea continuă să-şi hrănească relaţia cu visul- sigur, este "obsedată de muncă şi avidă după bani".
Pe când tu ai cheltuit jumătate de salariu la mall... toţi sunt nişte ticăloşi, preţurile sunt prea mari, ţara asta e prea săracă, dar banii nu contează, tu ai un suflet bun.Iar ea... ea e o zgârcită căptuşită cu bani care îşi permite nimicurile alea scumpe cărora tu nu le vezi rostul.
Şi mai face şi economii...clar stau cu toţii în jurul ei pentru bani, tu nu ai atâţia bani, deci cu siguranţă eşti cu mult mai bună decât ea.
A venit odată să-ţi spună că se simte singură.
Ticăloasa...la câţi bani are, ea se simte singură.
Sigur vrea ceva de la tine, îţi înghiţi cuvintele că poate te concediază, îi spui ceva de complezenţă, poate îţi măreşte salariul că oricum...are de unde.Nu are deloc un "suflet bun", aşa, ca tine.
E măritată din interes, are prieteni din interes, iar ea e o profitoare.
Vrei să-ţi spun ceva?
I-ai oferit tot timpul tău, tu însăţi o îmbogăţeşti pe zi ce trece, într-adevăr ea are ceva ce tu nu vei avea niciodată: Un vis şi fiecare secundă zilnică drept servitor pentru visul ei.
Opreşte-te ACUM şi pune mâna pe vis, pe visul tău, ridică-ţi barierele, şterge-ţi fereastra mediocră şi ridică obloanele, priveşte ceasul zilelor şi fă ca inima viselor să părăsească incubatorul limitat.FĂ-O ACUM!
